Se vorbe\u015fte mult despre faptul c\u0103 rom\u00e2nii nu au spirit civic \u015fi nici o cultur\u0103 politic\u0103, c\u0103 aleg de multe ori \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 sau de nevoie. Dar putea fi oare altfel?<\/p>\n\n\n\n
Spiritul\ncivic modern se dezvolt\u0103 odat\u0103 cu societatea , dup\u0103 ce cet\u0103\u0163eanul\nare suficient\u0103 autonomie c\u00e2t s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 mediul politic\n\u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze conform convingerilor sale. \n<\/p>\n\n\n\n
Nu\nvorbim doar de gradul de instruire,\ninformare sau de cultur\u0103 al oamenilor, ci mai ales de premizele\nsociale \u0219i economice care s\u0103 \u00eel fac\u0103 pe cet\u0103\u0163ean capabil s\u0103-\u015fi\nia via\u0163a \u00een propriile m\u00e2ini. \n<\/p>\n\n\n\n
Niciodat\u0103 statul rom\u00e2n, indiferent de structura sa, nu a pus cet\u0103\u0163eanul la baza func\u0163ion\u0103rii sale, nu i-a acordat suficient\u0103 libertate (economic\u0103 in primul r\u00e2nd), v\u0103z\u00e2ndu-l mereu ca pe o unealt\u0103 care sluje\u015fte obiectivele regimului.Aceast\u0103 tensiune dintre lipsurile societ\u0103\u0163ii \u015fi nevoia apari\u0163iei unui cet\u0103\u0163ean modern \u015fi responsabil dateaz\u0103 din zorii modernit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, secolul XIX, c\u00e2nd foarte pu\u0163ini oameni aveau efectiv drepturi politice, societatea fiind una agrar\u0103 \u015fi patriarhal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenc\u0103\nde atunci ar fi trebuit impulsionat\u0103 apari\u0163ia unei clase mijlocii\nde \u00eentreprinz\u0103tori urbani , lucru care \u00eens\u0103 s-a produs foarte\nlent.<\/p>\n\n\n\n
Nici\ndin peisajul acelei vremi nu putem ignora omniprezen\u0163a corup\u0163iei,\nun mod de via\u0163\u0103 \u00een secolele precedente, marcate de domina\u0163ia\nturc\u0103. \n<\/p>\n\n\n\n
Al\u0103turi\nde aceste aspecte, este important de observat faptul c\u0103 marea\nintelectualitate a vremii, de esen\u0163\u0103 conservatoare, \u00een frunte cu\nmari clasici precum Maiorescu, Eminescu sau Caragiale, ancorat\u0103\nputernic \u00een tradi\u0163ie ,admirabil\u0103 \u00een afirmarea con\u015ftiin\u0163ei \u015fi a\nculturii na\u0163ionale, nu a valorizat dezvoltarea economic\u0103 de tip\ncapitalist rom\u00e2n, \u015fi nici pe reprezentantul ei, pe burghez, el\nfiind mai degrab\u0103 ironizat \u00een opera unui Caragiale de exemplu,\nv\u0103zut ca un parvenit sau exponentul prin excelen\u021b\u0103 al formelor\nf\u0103r\u0103 fond. Astfel, modelul economic care a dezvoltat Europa nu s-a\nputut impune \u00een acel moment.<\/p>\n\n\n\n
Economistul\n\u015fi filozoful \u015etefan Zeletin a eviden\u0163iat cel mai bine rolul pe\ncare burghezia sau antreprenoriatul rom\u00e2n ar fi trebuit s\u0103 \u00eel\njoace \u00een dezvoltarea societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
Chiar\ndac\u0103 scena politic\u0103 s-a schimbat dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u015fi \nMarea Unire, ap\u0103r\u00e2nd partide noi, care s\u0103 corespund\u0103 altor\nrealit\u0103\u0163i, democra\u021bia\nnoastr\u0103 \u015fi-a p\u0103strat anumite particularit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Animozit\u0103\u0163ile\ndintre partide riscau adesea s\u0103 blocheze activitatea politic\u0103.\nAcest fapt i-a determinat pe regii no\u015ftri s\u0103 utilizeze \u00een exces\ndreptul lor de a dizolva Parlamentul, pentru a putea numi guvernul\ndorit. Guvernul\norganiza apoi\nalegerile \u00eentr-o asemenea manier\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 le c\u00e2\u015ftige f\u0103r\u0103\nemo\u0163ii. Cu alte cuvinte, parlamentul devenea expresia guvernului,\n\u00een loc s\u0103 fie invers . Executivul \u201ef\u0103cea\u201d astfel legislativul!\n\n<\/p>\n\n\n\n
Au\nr\u0103mas \u00een istorie campaniile electorale\nagresive, marcate\nde abuzurile\ninstitu\u0163iilor statului pentru a impune un anume guvern.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103\nmanier\u0103 de a gestiona lucrurile a dus la o profund\u0103 instabilitate\npolitic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen\nperioada\ninterbelic\u0103\n, de\u015fi parlamentul era ales pe 4 ani, durata medie a unei\nlegislaturi a fost de 1 an \u015fi 8 luni. \u00cen acela\u015fi interval s-au\nsuccedat 52 de guverne. \n<\/p>\n\n\n\n
Edificator\npentru modul \u00een care se desf\u0103\u015furau alegerile \u0219i pentru nivelul de\nmaturitate politic\u0103 a popula\u021biei este traseul PNL la alegeri \u00een\nanii \u201820: \n<\/p>\n\n\n\n
–\n6,8% \u00een 1920; 60,3% \u00een 1922; 7,3% \u00een 1926 ; 61,7% \u00een 1927.<\/p>\n\n\n\n
Nici\natunci, \u00een momentele cheie, politicienii de v\u00e2rf nu au acordat\naproape nicio \u015fans\u0103 educ\u0103rii civice a cet\u0103\u021benilor, \u00een mare\nparte \u0163\u0103rani, iar m\u0103surile luate pentru ridicarea\neconomic\u0103 nu au dat rezultatele dorite. \n<\/p>\n\n\n\n
Reforma\nagrar\u0103 de plid\u0103 s-a dovedit ulterior contraproductiv\u0103 deoarece\nea a avut \u00een vedere mai ales ideea\nde justi\u0163ie\nsocial\u0103, s\u0103 dea p\u0103m\u00e2nt \u0163\u0103ranilor, pierz\u00e2ndu-se din vedere\naspectul eficien\u021bei economice. Astfel, divizarea propriet\u0103\u0163ii\nrurale \u015fi f\u0103r\u00e2mi\u0163area ei prin mo\u015fteniri a \u00eempiedicat\nasigurarea unui trai decent milioanelor de familii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n
O\nm\u0103sur\u0103 conform\u0103 cu spiritul timpului ar fi constat atunci \u00een\nindustrializare, \u00een redirec\u0163ionarea c\u0103tre industrie a for\u0163ei de\nmunc\u0103 de la \u0163ar\u0103. Ini\u0163iativele\nindustriale nu s-au dezvoltat suficient de rapid \u00eenc\u00e2t s\u0103 absoarb\u0103\n\u015fi s\u0103 includ\u0103 \u00een circuitul economic urban uria\u015ful num\u0103r de\noameni din mediul rural. \n<\/p>\n\n\n\n
Paradoxal,\nun rol nefast aici \u00eel are \u0219i politica \u201ePrin\nnoi \u00een\u0219ine\u201d, care limit\u00e2nd accesul capitalului str\u0103in a\n\u00eencetinit implicit \u0219i ritmul industrializ\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
De\u015fi\npartidele clamau faptul c\u0103 reprezint\u0103 anumite categorii:\nliberalii pe \u00eentreprinz\u0103tori, \u0163\u0103r\u0103ni\u015ftii pe \u0163\u0103rani,\nsociali\u015ftii pe muncitori, popula\u0163ia nu \u015fi-a creat niciodat\u0103\nmecanismele civice prin care s\u0103 controleze mediul politic. Asta\npentru c\u0103 starea economic\u0103 \u015fi social\u0103 nu i-a permis s\u0103 o fac\u0103.\nPoliticianismul \u015fi demagogia au \u0163inut adesea locul unei comunic\u0103ri\nadev\u0103rate \u00eentre elita politic\u0103 \u015fi popula\u0163ie. \n<\/p>\n\n\n\n
Odat\u0103\ncu partidele s-a dezvoltat \u015fi o pres\u0103 partizan\u0103 care a contribuit\nla ascu\u0163irea polemicii, \u00eens\u0103 doar at\u00e2t. \n<\/p>\n\n\n\n
Se\nn\u0103scuse statul rom\u00e2n, cu partide \u015fi institu\u0163iile sale, dar nu \u015fi\ncet\u0103\u0163eanul rom\u00e2n, care s\u0103 poat\u0103 alege liber \u00een func\u0163ie de\npropriile convingeri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenc\u0103\nde atunci corup\u0163ia \u015fi incompeten\u0163a au n\u0103scut \u00een r\u00e2ndul\nrom\u00e2nilor dezgustul fa\u0163\u0103 de clasa politic\u0103. \n<\/p>\n\n\n\n
Re\u0163eta\npoliticianist\u0103 era aceea\u015fi ca \u015fi ast\u0103zi: o popula\u0163ie s\u0103rac\u0103\nfoarte\nnumeroas\u0103,\n\u0163inut\u0103 \u00een \u015fah cu promisiuni de\u015farte \u015fi favoruri meschine\nacordate \u00een preajma alegerilor. \n<\/p>\n\n\n\n
Astfel,\nsocietatea avea sa alunece spre regimuri autoritare, culmin\u00e2nd cu\nlunga perioad\u0103\ncomunist\u0103 care a spulberat acumul\u0103rile din perioada interbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Distrugerea\nelitelor\nintelectuale \u015fi profesionale, destructurarea brutal\u0103 a societ\u0103\u0163ii\ntradi\u0163ionale,\neconomia planificat\u0103\n\u015fi teroarea ideologic\u0103 au ruinat popula\u0163ia \u0163\u0103rii at\u00e2t material\nc\u00e2t mai ales moral. \n<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103\nanul 1989 , grupul care a preluat puterea a perpetuat controlul\nstatului \u015fi maniera de a controla popula\u0163ia, bloc\u00e2nd aproape total\nini\u0163iativa privat\u0103. De atunci p\u00e2n\u0103 acum \u00een 2019 foarte greu s-a\ndezvoltat antreprenoriatul rom\u00e2n sau capitalul rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n
De\u015fi\nlucrurile s-au ameliorat \u00een ultimii ani, ele se mi\u015fc\u0103 foarte lent,\nfiind\n\u00eenc\u0103\nfoarte greu pentru ini\u0163iativele rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi s\u0103\ndevin\u0103 competitive. \n<\/p>\n\n\n\n
Atotputernicia\naparatului de stat, al\u0103turi de comunit\u0103\u0163i s\u0103race, lipsite uneori\nde cele mai elementare achizi\u0163ii ale modernit\u0103\u0163ii, formate din\noameni f\u0103r\u0103 autonomie economic\u0103, au perpetuat acest mecanism\ndefectuos, \u00een care corup\u0163ia \u00eenlocuie\u015fte inevitabil competi\u0163ia \u015fi\nmeritul. \n<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103\n\u00eenapoiere a dus la depopularea multor zone cu poten\u0163ial pentru c\u0103\nnicio putere politic\u0103 nu a f\u0103cut efortul de \u00eencepe \u201ereforma\u201d\nde la baza societ\u0103\u0163ii. \n<\/p>\n\n\n\n
Astfel,\ncompaniile care s-au putut impune pe pia\u0163\u0103 au fost mai ales cele\noccidentale, venite cu un capital solid, cu o cultur\u0103\norganiza\u0163ional\u0103 bine pus\u0103 la punct \u015fi adeseori dispuse s\u0103\nprofite de sl\u0103biciunile deciden\u0163ilor locali pentru a-\u015fi atinge\nscopul. \n<\/p>\n\n\n\n
Din\np\u0103cate, \u00een 3 decenii nu a putut ap\u0103rea un pandant economic\nrom\u00e2nesc la prezen\u0163a companiilor str\u0103ine. \n<\/p>\n\n\n\n
Este\nnefast\u0103 tendin\u0163a politicienilor de a exploata populist tema\ncorpora\u0163iilor str\u0103ine, blam\u00e2nd un joc firesc al pie\u0163ei libere, \n\u00een condi\u0163iile \u00een care nu au fost create \u00eenc\u0103 premizele\ndezvolt\u0103rii capitalului autohton. \n<\/p>\n\n\n\n
Libertatea\neconomic\u0103 \u015fi capitalismul (inteles\nca sistem economic bazat pe proprietate privat\u0103 a mijloacelor de\nproduc\u0163ie \u015fi atragerea profitului, pe o pia\u0163\u0103 liber\u0103) nu au\nintrat \u00een resorturile intime ale societ\u0103\u0163ii. Legi care s\u0103\nfavorizeze mica ini\u021biativ\u0103, taxe reduse drastic, birocra\u0163ie\nredus\u0103, toate acestea p\u00e2n\u0103 la nivelul la care s\u0103 fie mai comod\npentru un rom\u00e2n s\u0103 se angajeze sau s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 o firm\u0103 \u00een\nRom\u00e2nia dec\u00e2t s\u0103 plece.<\/p>\n\n\n\n
Acesta\neste \u015fi motivul pentru care circa 4 milioane de rom\u00e2ni au ales s\u0103\np\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara, pentru c\u0103 au sim\u0163it c\u0103 nu au \u015fansa de a se\nrealiza, nu au un orizont de dezvoltare.<\/p>\n\n\n\n
Societatea\noccidental\u0103, f\u0103r\u0103 a fi perfect\u0103, r\u0103m\u00e2ne un model de liber\u0103\nini\u0163iativ\u0103. \n<\/p>\n\n\n\n
Aceasta\ne marea provocare intim\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, s\u0103 stimuleze\ncurajul cet\u0103\u0163eanului de a fi pe cont propriu. \n<\/p>\n\n\n\n
Nu\nprin legi speciale ale antreprenoriatului denumite popmpos, ci\nprintr-o legisla\u0163ie c\u00e2t mai simpl\u0103 care s\u0103-i permit\u0103 omului s\u0103\nintre repede pe pia\u0163\u0103 repede \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo \u00een func\u0163ie\nde calitatea serviciului pe care \u00eel ofer\u0103, nesufocat de proceduri\nbirocratice \u015fi taxe.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd\n\u00eentreprinz\u0103torii vor constitui masa critic\u0103 a societ\u0103\u0163ii vom\nputea vorbi de un moment zero al Rom\u00e2niei. Experien\u0163a \u0163\u0103rilor mai\ndezvoltate ne arat\u0103 c\u0103 nici statul atotputernic, nici corpora\u0163ia\nmultina\u0163ional\u0103 nu sunt modele pentru o economie care trebuie s\u0103\ncreasc\u0103, ci ini\u021biativele private ale cet\u0103\u021benilor care \u00ee\u015fi\ngestioneaz\u0103 resursele din propria \u0163ar\u0103. \n<\/p>\n\n\n\n
Aceasta\neste provocarea pe care niciun politician nu \u015fi-a asumat-o p\u00e2n\u0103\nacum \u015fi pe care mul\u0163i rom\u00e2ni nu sunt \u00eenc\u0103 con\u015ftien\u0163i c\u0103 o pot\nduce. \n<\/p>\n\n\n\n
Cet\u0103\u0163enii\n 100% r\u0103spunz\u0103tori de soarta lor \u015fi cu suficient\u0103 libertate de\nac\u0163iune vor fi primi interesa\u0163i s\u0103 schimbe \u00een bine lumea din jur,\nvor judeca \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 politicienii, vor sim\u0163i \u015fi\nse vor \u00eempotrivi instinctiv flagelului corup\u0163iei \u015fi se vor sim\u0163i\ndirect responsabili pentru \u0163ara lor. \n<\/p>\n\n\n\n
Nu\ne de fapt nicio filozofie, ci doar un pas greu de asumat de o clas\u0103\npolitic\u0103 obi\u015fnuit\u0103 cu voturi ieftine. \n<\/p>\n\n\n\n
\u00cen\nzadar vom vorbi cli\u015feic despre st\u00e2nga \u015fi dreapta sau convingeri\npolitice p\u00e2n\u0103 acest pas nu va fi realizat.<\/p>\n\n\n\n
Rom\u00e2nia\nnu a fost niciodat\u0103 un stat care s\u0103 se bazeze pe oameni, pe\ncet\u0103\u0163eni autonomi \u00een stare s\u0103 se sus\u0163in\u0103 pe sine \u015fi s\u0103\nsus\u0163in\u0103 \u015fi statul care le-a oferit oportunitatea de a se dezvolta.\n\n<\/p>\n\n\n\n
At\u00e2ta\nvreme c\u00e2t partidele vor perpetua sistemul electoratului \u0163inut\ncaptiv prin dependen\u0163a economic\u0103 de stat, criza se va ad\u00e2nci. \u00cen\ncondi\u0163iile crizei demografice, migra\u0163iei personalului calificat,\ndeprofesionaliz\u0103rii, avem toate motivele s\u0103 ne \u00eengrijor\u0103m.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen\nacest context, \u00een mentalitatea colectiv\u0103 s-au instalat dou\u0103\natitudini periculoase: una de a ironiza tot ceea ce este rom\u00e2nesc \u015fi\na pune deficien\u0163ele concrete pe seama unei incapacit\u0103\u0163i ontologice\na rom\u00e2nilor, iar cealalt\u0103 a refugiului \u00eentr-un patriotism\npl\u00e2ng\u0103cios, preocupat mai ales de trecut, care pozeaz\u0103 \u00een victim\u0103\npermanent\u0103 \u015fi vede cauzele problemelor exclusiv \u00een afara \u0163\u0103rii. \n\n<\/p>\n\n\n\n
Alexandru\nN\u0103stase<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Bibliografie<\/p>\n\n\n\n
Bogdan\nMurgescu – Rom\u00e2nia \u015fi Europa.\nAcumularea de\u00adca\u00adlajelor economice (1500-2010<\/em>)<\/em><\/p>\n\n\n\n Florin\nConstantiniu \u2013 O\nistorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/em><\/p>\n\n\n\n \u015etefan\nZeletin – Burghezia\nrom\u00e2n\u0103<\/em>\n\n<\/p>\n\r\n\t\t\t