<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
C\u0103 bisericii cre\u0219tine\ni se datoreaz\u0103 at\u00e2t \u00eenceputurile \u0219tiin\u021bei, dar \u0219i \u00eenceputurile statalit\u0103\u021bii\neuropene a\u0219a cum o \u0219tim azi, nu ar trebui s\u0103 fie un secret pentru nimeni.<\/p>\n\n\n\n
De la marile\nuniversit\u0103\u021bi occidentale medievale, p\u00e2n\u0103 la micile \u0219coli s\u0103te\u0219ti de\npretutindeni, Biserica \u0219i-a avut locul ei la catedr\u0103, explic\u00e2ndu-le copiilor\nbazele credin\u021bei. <\/p>\n\n\n\n
Nu fac obiectul acestui articol etapele prin care Biserica a educat Europa \u0219i a stat la baza marilor transform\u0103ri \u0219tiin\u021bifice care au dus la schimb\u0103ri de mentalitate ce aveau s\u0103 loveasc\u0103 dur \u00een ea ca institu\u021bie \u0219i \u00een toat\u0103 mo\u0219tenirea ei de secole.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen spa\u021biul rom\u00e2nesc\ncomuni\u0219tii au fost cei care au scos brutal religia din \u0219coal\u0103, ea revenind cu\nsucces din 1990, contribuind la respiritualizarea institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Chiar\n\u00een contextul siluirii \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti prin reforme neavenite, Religia a avut un\nrol semnificativ.<\/p>\n\n\n\n
Biserica \u00eencepe s\u0103\nsimt\u0103 \u0219i la noi pre\u021bul coabit\u0103rii excesive, unii ar spune c\u00e2rd\u0103\u0219iei cu statul\nsecular, care a folosit biserica pentru a p\u0103stra pacea social\u0103 sau chiar a\npromova anumite linii politice, dar c\u0103reia \u00eei ia treptat din prerogativele ei\nistorice fundamentale. Se las\u0103 astfel falsa impresie c\u0103 statul a legitimat\nexisten\u021ba Bisericii \u0219i nu invers. <\/p>\n\n\n\n
Copiii de azi s-au\nn\u0103scut \u00eentr-o \u021bar\u0103 in plin\u0103 destructurare identitar\u0103, cu o bun\u0103 parte a\nrom\u00e2nilor risipi\u021bi prin lume, in declin demografic, unde familiile se formeaz\u0103\ngreu \u0219i se destram\u0103 u\u0219or, reperele morale nu prea mai exist\u0103, iar barbaria\ndigital\u0103 le r\u0103pe\u0219te inocen\u021ba \u0219i s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 de la cele mai\nfragede v\u00e2rste. <\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 pretutindeni \u00een lumea occidental\u0103 elevii \u0219colilor confesionale au \u00een general rezultate mai bune dec\u00e2t al celor publice, nu este rodul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Disciplina riguroas\u0103 \u00een timpul orelor, dublat\u0103 de o via\u021b\u0103 spiritual\u0103 cultivat\u0103 cu tact, formeaz\u0103 oameni integri, puternici \u0219i competen\u021bi. Sigur c\u0103 nu putem re\u00eencre\u0219tina complet \u0219coala, dar m\u0103car o or\u0103 destinat\u0103 credin\u021bei \u021b\u0103rii este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Copilul poate descoperi\nla ora de Religie r\u0103d\u0103cinile spirituale ale culturii \u00een care s-a n\u0103scut.\u0219i \u00ee\u0219i\npoate explica mai bine lumea din jur. De ce sunt at\u00e2tea biserici \u00een ora\u0219ul sau\nsatul lui? De ce ne preocup\u0103 at\u00e2t de\nmult cultul mor\u021bilor? De ce femeia are alt statut \u00een cre\u0219tinism fa\u021b\u0103 de islam?\nA influen\u021bat cultul Fecioarei Maria acest lucru? De ce purt\u0103m nume de sfin\u021bi\ncre\u0219tini? De ce mai sunt actuale Decalogul \u0219i Evanghelia \u0219i ce rol au jucat ele\n\u00een civiliza\u021bia noastr\u0103? <\/p>\n\n\n\n
\u00cen\u021beleg\u00e2nd aceste\nlucruri, elevul \u00een\u021belege \u0219i de ce trebuie s\u0103 le p\u0103streze, de ce trebuie s\u0103 fie\nun fiu loial al poporului \u0219i statului care are la baz\u0103 aceste valori. <\/p>\n\n\n\n
Pe l\u00e2ng\u0103 Matematic\u0103,\nlimba matern\u0103, o limb\u0103 str\u0103in\u0103, Istorie, Biologie, sau orice alt\u0103 materie ce\najut\u0103 elevul s\u0103 se orienteze pe orizontala lumii acesteia, este vital ca elevul\ns\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u0219i o perspectiv\u0103 vertical\u0103, c\u0103 \u0219tiin\u021ba nu are toate\nr\u0103spunsurile, \u0219i c\u0103 adesea \u00een via\u021b\u0103 depindem de cele nev\u0103zute. <\/p>\n\n\n\n
Mul\u021bi dintre adep\u021bii religiei \u00een \u0219coli au c\u0103zut \u00een capcana de a spune c\u0103 ea nu trebuie predat\u0103 \u201ccatehetic, dogmatic, ca la amvon\u201d, ci \u00een manier\u0103 c\u00e2t mai simpl\u0103 \u0219i agreabil\u0103. Un soi de povestioar\u0103 moralizatoare la finele c\u0103reia toat\u0103 clasa ia nota 10. \u00cen realitate este foarte necesar ca un copil ce se educ\u0103 \u00een Europa s\u0103 \u0219tie despre Sf\u00e2nta Treime, \u00centruparea lui Hristos, \u00cenvierea lui \u0219i altele.
Altfel cunoa\u0219terea lui este superficial\u0103, devenind o prad\u0103 u\u0219oar\u0103 \u00een calea propagandei ateist-seculariste omniprezente. <\/p>\n\n\n\n
Modelul multicultural\npromovat de influente medii politice, economice \u0219i culturale se pr\u0103bu\u0219e\u0219te sub\nochii no\u0219tri, c\u00e2nd \u021b\u0103ri occidentale precum Fran\u021ba, Marea Britanie, sau Germania\nse afl\u0103 \u00een profund declin civiliza\u021bional dup\u0103 ce \u0219i-au abandonat originea\ncre\u0219tin\u0103. E cazul a\u0219adar s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din realiz\u0103rile, dar \u0219i din gre\u0219elile\nVestului. <\/p>\n\n\n\n
Moral, dar \u0219i pragmatic, statul rom\u00e2n care st\u0103 s\u0103 crape din competen\u021ba liderilor s\u0103i, datoreaz\u0103 Bisericii \u0219i rom\u00e2nilor o or\u0103 din care elevii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 deasupra profesorului, directorului, inspectorului, ministrului, pre\u0219edintelui \u0219i a altor func\u021bii \u0219i demnit\u0103\u021bi temporare, st\u0103 Tat\u0103l Nostru. <\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Alexandru N\u0103stase<\/p>\n\r\n\t\t\t