O perspectivă europeană și creștină asupra conflictului din Țara Sfântă
Se luptă în Țara Sfântă musulmanii cu evreii, într-o confruntare de mii de ani plină de semnificații istorice și mistice de ambele părți. Ce face lumea europeană profund secularizată în acest conflict? Își afișează strident susținerea față de Israel sau Palestina și caută rezolvări birocratice!
Mai mult nu poate și nici nu prea mai știe.
Urmașii lui Iuda Macabeul și ai lui Saladin încearcă să le ducă mai departe lupta cu fanatism, în timp ce urmașii lui Godefroy de Bouillon și Richard Inimă de Leu se jenează de originea și cultura lor, sunt nesiguri de propria lor biologie și de ceva vreme fac „cruciade” împotriva consumului de carne și a emisiilor de carbon.
Europa uită că la Ierusalim e și pământul sfânt al creștinilor! Liderii occidentali sunt prinși între presiunea lobby-ului evreiesc de la cel mai înalt nivel și presiunea maselor musulmane de la firul ierbii din propriile țări.
E amuzant să vezi marii politicieni occidentali spunând că Hamas nu reprezintă palestinienii, și să-ți aduci aminte cum nu demult spuneau solemn că talibanii nu reprezintă afghanii! S-au lămurit între timp, după multe vieți pierdute, că afghanii îi preferă pe talibani americanilor.
Cum adică Hamas nu reprezintă palestinienii, când visul multor copii din Gaza sau West Bank este să distrugă Israelul, pentru a crea o “Palestină liberă” de la râul Iordan până la Marea Mediterană? Stupidă aroganță și îngâmfare să crezi că populația întregii planete își dorește din toată inima democrația liberală de tip occidental, condimentată cu radicalisme Homo și Eco.
Structura societății occidentale s-a schimbat dramatic în ultimii treizeci de ani și nimeni nu mai poate face abstracție de asta! Perspectiva unei Europe de vest în care islamul va fi religia dominantă nu mai este demult o fantezie, dacă observăm tendința din Marea Britanie, Franța sau Germania.
Pentru oamenii care cred că orice moment de criză are la bază o cauză spirituală, nu este lipsit de semnificație faptul că exact în aceste zile are loc la Vatican un sinod care se pare că va aduce schimbări fundamentale în funcționarea Bisericii Catolice. Conform ultimelor documente emise, homosexualii vor putea deveni nași, iar copiii adoptați de ei vor putea fi botezați în biserici…o ruptură profundă cu toată tradiția creștină de până acum. Acest nou aggiornamento, venit după Conciliul Vatican II din ani 60, pare a fi o altă tentativă de a coborâ standardul moral de dragul unui public decreștinat.
Indiferent de consecințele acestui moment, e limpede că Europa trece printr-o criză de identitate fără precedent.
Astfel, liderii politici europeni nu mai pot fi arbitrii credibili ai conflictului din Țara Sfântă/Israel/Palestina pentru că acolo se înfruntă pe viață și pe moarte două elemente pe care ei le-au gonit din propriile țări și nu le mai înțeleg: Credință și Națiune.
Alex. Năstase
